miercuri, 27 octombrie 2010

O oarecare rutina

Salutare dinou

York 2008 (25 grade celsius)
A trecut deja o luna de cand ma aflu aici si poate ar fi bine sa scriu si despre cateva detalii "tehnice". Am reusit sa-mi fac o oarecare rutina. Cele trei cursuri le am joi si tot joi mai trec si pe la thai chi. Deci este o zi cat se poate de plina. Ati putea zice apoi ca da....dar am o gramada de timp liber, neah!! Cam in fiecare saptamana am in jur de 300 de pagini de citit. Pentru saptamana viitoare intr-un mod mai exceptional o sa am 600. Intre timp se mai aduga faptul ca trebuie sa-mi mai gatesc din cand in cand, nu de alta, dar nu te atingi de preturile din localuri. O shaorma mica (intr-un sandwici) te costa in principiu 3£. Camera mai trebuie si ea curatata din cand in cand, ca mai intra praf. Nu ma intrebati pe unde intra intr-o tara cu atatea precipitatii.

Intre timp m-am mai intalnit cu niste colegi de la istorie care invata la Universitatea din Manchester si i-am invitat pe la mine. Am incercat sa fac o placinta care a iesit prajitura ca am pus prea mult zahar, dar nu s-au plans....probabil au fost draguti.

MOSI 2008
Zilele sunt mai mereu pline, pentru ca daca nu rezolv vreo problema cu banca sau cu datele date de universitate, stau si citesc in prostie. Zic in prostie, ca recent am citit doua carti fara sa am vre-un habar despre ce citeam. Se pare ca anul asta n-o sa am timp sa citesc altceva inafara de lucrurile pentru facultate. Oricum e bun cursul despre istoria religiilor, pentru ca este destul de concret spre deosebire de celalalt care se numeste: Issues in art historical practice, al carui subiect n-am reusit sa-l inteleg. Mai mult ma sperie ideea ca o sa trebuiasca sa scriu un eseu de 6000 de cuvinte despre ....ceva.

Profesorii sunt cam de toate tipurile, profesoara care ne preda metodologie, e americanca si e foarte generoasa La istoria religiilor, profesoara este foarte nemtioaica si te ajuta doar din cauza ca e obligata de reguli, sau cam asa mi-a dat impresia. Inainte de a-mi lua biletul pentru Craciun catre Romania, i-am trimis un e-mail pentru a afla cand e data limita pentru predarea eseului si nu stiu cum am facut, dar a reusit sa nu-mi dea nici o informatie asa ca m-am dus la celalalt profesor in orele de vizita (office hours - sa nu credeti ca e in spital) si l-am intrebat, si a aparut nemtioaica spunandu-mi ca mi-a raspuns pe mail. Am reusit intr-un final sa aflu de la cine ar trebui sa iau informatia: de la Kevin Little, care e un fel de enciclopedie a tot ceea ce se intampla in departamentul de istoria artei.

Suporterita 2008
Am mai socializat cu locatarii apartamentului. A venit fratele grecoaicei si cica o sa vina si varul ei. Apropos de adus familie pe aici, o sa vina si Andrei, si o sa-l iau de la aeroport....sper ca nimeresc. I-am facut rost de graunte (cereale fara gust) si cearceafuri asa ca o sa aiba unde sa doarma. Ca sa-l iau de la aeroport o sa trebuiasca sa ma trezesc pe la 9 dimineata ca sa iau autobuzul 43.

(27.10.2010) Cum zboara timpul.....postarea aceasta am inceput-o pe 17 oct. Intre timp l-am luat pe Andrei de la aeroport. A vizitat ceva din oras si a si plecat. Mi-a luat un radiator, deci am rezolvat problema caldurii si camera mea a devenit perfecta. Radiatorul cica ar fi cam ilegal sa-l folosesc, dar cu-i pasa? Sanatatea mea e mai importanta.

In general saptamana mea se termina joia, cand am cursurile, apoi urmeaza sfarsitul de saptamana format din: vineri. Vineri de regula imi fac cumparaturile si gatesc ceva si daca mai apuc, mai citesc. Sambata este zi de lucru, de citit si pregatit pentru cursuri. De regula este destul de mult de citit si desi cantitatea variaza de la o saptamana la alta, nu stiu cum reusesc ca mereu ratez sa termin totul. Mai trag o fuga din cand in cand pe la biserica ortodoxa cu slujba in engleza, unde gasesti englezi autentici dispusi sa schimbe vreo doua vorbe cu tine. Astfel mai aflu cate ceva despre sistemele din tara asta. In general, daca ai rabdare, pot deveni chiar un pic prietenosi. De regula imi petrec saptamana citind continuu si cam asta ar fi motivul pentru care am intarziat asa de mult cu aceasta postare.

Hale Station 2008
Oricum, cred ca o sa ma culc acum, ca e 4:30 dimineata....nu e nici o petrecere, dar am facut minunata greseala de a bea doua ceaiuri negre seara. Am stat de vorba cu cativa din baietii de la biserica, si deobicei englezii fac asta la un ceai, iar singurul ceai pe care il cunosc acesti oameni este ceaiul negru....Desigur te-ai astepta ca in Anglia, o tara atat de innebunita dupa aceasta bautura, sa aiba de toate. Nu este asa, alte tari au cu mult mai multe sortimente decat englezii.

Am pus poze din vizita mea din 2008, deoarece am fost asa de ocupata incat nu prea am mai facut poze. Oricum, aparatul meu digital moare incet incet, si in curand cred ca n-o sa mai pot nici sa-l deschid. Si-a cam atins numarul maxim de poze pe care il poate face.

Toate cele bune tuturor cititorilor.


Vrabiuta.

2 comentarii:

  1. Aparatul tau digital? :( Pai si Nikon-ul pe film ce face, nu e prezent la datorie?

    RăspundețiȘtergere
  2. filmele isi asteapta developarea....dar nu in tara asta ca m-ar costa o avere :D

    RăspundețiȘtergere