sâmbătă, 25 septembrie 2010

Sisteme peste sisteme

Salutare,

Freshmen's week Manchester
Petrecerile continua cu succes de Freshmen's Week, nu stiu cum, reusesc sa nu fiu foarte afectata de ele. De exemplu, marti cand a fost "Party and bullshit", e la ora 11 m-am bagat si eu in pat. Stateam asa linistita si incepe de jos sa de auda un house, combinatie cu hip-hop si nu ma simteam de loc bine ca de la basi imi tot vibra organismul aiurea. Si ma gandeam in momentul ala: ce bine ar fi ca oamenii aia sa asculte si ei, Mozart, Vivaldi, etc. Nici o sansa, dar dupa 2 melodii (cred ca au fost 2 sau era una lunga si proasta) s-a auzit un poc ca de sigurante sarite si cu : Aaaaa! Come on!!! din partea participantilor la petrecere si n-am mai auzit muzica in seara respectiva.

Cativa oameni de la St. Peter's
Mai toata saptamana am petrecut-o cu treburi mai mult sau mai putin administrative. N-am mai fost pe la cursuri introductive, pentru ca fie erau total inutile (adica descopera-ti punctele forte si punctele slabe) sau o vizita la Museum of Science and Industry, pe care il stiu foarte bine, asa ca m-am plimbat si mi-am luat un super abonament de autobuz, valabil pe 8 luni, in valoare de 175£ (adica vreo 1000 de lei). Pentru asta, ,am o poveste intreaga. Ieri (23 sept), era ultima zi in care il puteam achizitiona de la Student's Fair in apropiere de Manchester Metropolitan University (MMU). Asa ca, am luat-o frumos, usurel pe jos, si am plecat catre universitatea asta. O tanti binevoitoare de acolo mi-a zis ca ar trebui sa ma duc la Picadilly (unde intorc toate autobuzele) sa iau de acolo. Astfel, am mers pe jos pana la Picadilly, am stat la coada si cand am ajuns la ghiseu, pentru ca vroiam sa platesc cu bani gheata tipul imi cerea 190£ in loc de 175£. Deci oamenii astia te penalizeaza pentru faptul ca nu ai cont in banca, respectiv card de credit. Am inteles de la un rus azi, ca nu poti sa-ti faci adonament de telefonie mobila daca nu ai cont in banca, pentru ca iti cer detalii.

Abonamentul + carnet de student
Astfel, am plecat de la Picadilly pe jos, destul de suparata pe sistemul lor, dar fiindca eram de data asta pe partea cealalta a drumului, am reusit sa gasest Student's fair. Am intrat, si cei care faceau abonamentele astea, se aflau chiar in fata mea, astfel, mi-am facut abonamentul ala platind 175£ nu 190£. Oricum, situatia cu contul e oribila, adica nu numai ca nu prea mai poti plati cu bani gheata, dar iti si cer mai mult pentru ca n-ai card. O alta intamplare interesanta cu bancile pe aici o stiu de la colega mea de apartament Almudena (spanioloaica). Ea si-a facut cont la HSBC care ar trebui sa fie cea mai tare banca, are si o taxa lunara de 8£ si inca nu i-a venit cardul de credit. Ca sa platesti taxa la facultate, ai nevoie de niste detalii de pa card si despre cont. S-a plimbat vreo timp de vreo 3 zile la banca, ca sa scoata bani din propriul ei cont si nu-i dadeau banii. Ba ca trebuie sa scoata un "bank draft" care o costa 20 £, ca nu poate sa scoata acum, decat cu cardul. A prins ieri pe cineva mai sus pus, care avea mai multe informatii, si i-a zis ca vrea sa scoata bani gheata ca sa-si poata plati facultatea. Nu i-au dat bani gheata, ci i-au dat intr-un final, fara s-o taxeze un CEC cu care s-a putut duce la facultate. Mie personal mi se pare cel putin un pic curios faptul ca nu a putut scoate bani gheata de la ei. Am intrebat-o daca poate sa renunte la banca si mi-a zis ca nu, pentru ca trebuie sa ramana la ei cel putin 12 luni ca sa poata schimba ceva. Desigur isi poate deschide inca un cont la alta banca daca are chef, dar e un pic inutil.

Am inteles azi tot de la Almudena (colega de apartament stanioloaica) ca in tara ei au fost introduse buletinele cu cip si ca n-ai voie sa iesi din casa fara el. Acest fapt combinat cu strategia de plasare a camerelor de luat vederi peste tot pe strada in Marea Britanie, iese un Big Brother perfect.

Sa revenim la chestii mai optimiste, m-am inregistrat la un GP (general practitioner-medic de familie) pe care nu-l cunosc si care habar n-am unde-si are cabinetul. A fost amuzant si sper doar ca nu o sa am vre-odata nevoie de serviciile lui/ei. Dupa asta, am mai trecut in vizita pe la St. Peter's si am mai luat niste supa gratis si am mai stat la un ceai de vorba cu oamenii de pe acolo. Sunt lectii de chitara si Thai Chi care ma intereseaza.
Planta de apartament + pietre telos
In rest, am facut multe poze, si supa, si am hranit veverite (care nu sunt acelasi lucru cu soarecii). Am mai stat si am mai petrecut cu colegii mei de apartament. Au mai incercat astia din camin sa faca party and bullshit, dar n-a iesit decat bullshit de fiecare data, pentru ca nu stiu ce s-a intamplat, dar au fost anulate desi chiar planuiam la un moment dat sa ma duc.

Printre altele, mi-am luat si o planta care este foarte mica momentan. Va trbui oricum replantata, dar se pare ca britanicii nu au ghivece cu gauri decat cele din plastic. Adica iei un ghiveci de plastic, si il pui intr-unul de ceramica doar pentru decor. Foarte interesant sistemul....no coment.

Oricum, oricat nu mi-ar placea, va trebui ca de saptamana viitoare sa intru si eu in sistem, si anume sa-mi fac cont intr-o banca si sa sper ca nu cade.

                                                                                                                 Vrabiuta.

marți, 21 septembrie 2010

Party Week

Salutare

Frehmen's Week Manchester
N-am mai scris in week-end pentru ca nu am facut decat sa stau si sa ma odihnesc. Nu mai tin minte care a fost ultma mare stire pe care am postat-o, dar, au reusit sa fac un fel de mancare fara sa-l distrug, de care sunt foarte mandra si care se va termina in curand. Sambata, dupa ce am fost la nu stiu ce curs introductiv pentru studentii de la master, in care un profesor de la inginerie incerca pe cat posibil sa ne sperie, am trecut pe la St. Peter's House, Church and Chaplaincy pentru ca dadeau supa gratis. Este o casa a cultelor, in care mai multe religii si secte isi tin, fie slujbele, fie ore de studiu...etc. Le-am luat programul si am vazut ca tin cursuri gratuita de Thai Chi, ma gandesc sa incerc sa ma duc si lectii de chitara, asa mi-as putea tine antrenamentul. In rest, mai toti crestinii tin cate o slujba cate o zi pe saptamana, si mai au si budustii ceva sesiuni de nu mai tin minte ce.


Rabbi cu o taraba de freshmen's week Manchester
Cam atat am facut sambata, duminica, doar am stat si m-am odihnit, si am mai facut putina curatenie. Odihna a fost super utila pentru a ma pregati pentru Freshmen's Week. Luni m-am dus la facultate pentru corsurile introductive. M-am intalnit cu un american din New York venit in Manchester pentru Medieval Studies, imi zicea ca facuse si dans, jazz si standard, dar tot facea jestul lui Peggy Bundy cu mana folosind o voce mai "impopotionata". Am stat la cursul introductiv pentru cei de la istoria artei, am intrat in sala, si fiecare statea in coltisorul lui, in patratelul lui, fara sa schiteze ceva pentru ceilalti. Mi s-a parut destul de ciudat, mai ales ca prin colegii de aprtament ii cunosc pe cei de la Buisness School care sunt foarte prietenosi intre ei. Astia de la istoria artei, zici ca sunt cei de la muzica sau cei de la coregrafie. Un fel de formalism de-ala politicos si fals de care nu prea am neovie. Adica prefer o injuratura zdravana decat un zambet fals. Dupa cuvantarea coordonatoarei, au venit cei de la doctorat si ne-au servit cu vin si suc, asa ca am baut un pahar de vin pe la ora 3 dupa masa, pe stomacul mai mult sau mai putin gol.

Freshmen's Week Manchester
Fiind Freshmen's Week, cand treci prin centru, nu ai cum sa nu te intorci cu un pumn de fluturase la camin. Sunt petreceri in fiecare seara, peste tot, fiecare club incearca sa faca cea mai mare si mai tare petrecere. Sa explic ce este cu aceasta saptamana. Este sapatamana in care mai toti studentii sunt in oras, si nu se fac cursuri, deoarece unii mai au treburi administrative de terminat. Astfel, toti studentii sunt la un loc, fara sa aibe momentan vre-o obligatie. Astfel, poti vedea in timpul zilei englezoaicele imbracate in jeansi si tricouri cu un plover ceva pe ele. Adica imbracate de strada, etc. Ei, in timpul nopti, cand se face mai frig, le poti vedea in fuste mini pantalonasi scurti, sau in rocite scurte si vaporoase, fara sa-si puna vre-o haina pe deasupra sau plover ceva. Cand le-am intrebat de ce fac asta, adica nu-si pun vreo haina ca sa nu inghete, raspunsul a fost: Ah, but that's not cool!; Ok, daca tu consideri ca arati foarte misto dardaind de frig...eu o sa continui sa fiu demodata si o sa-mi pun o haina pe mine mai ales noaptea. Ba mai mult, imi voi pune si ceva pe cap ca sa intru in rand cu bunicutele.

Invitatia la petrecerea din seara asta
Am decis ieri sa ies cu colegii de apartament, si am fost la niste cunostinte de-ale Alexandrei (grecoaica) si am stat la un pahar de votca cu cola de vorba. E bine ca nu aveau boxe ca sa puna muzica, ca baietii astia ascultau numai house. Astfel s-a facut ora 1 si am pornit catre camin, dar cu toata gasca ce numara: doi greci, un rus de origine pakitaneza, un norvegian, o americanca, o spanioloaica (colega mea de apartament Almudena) si eu.  Mi-am dat seama ce speriati de bombe sunt astia din vest. Americanca nu se simtea bine ca nu a avut voie sa-si aduca spraiul paralizant din state (acesta fiind ilegal in UK). Eu eram destul de calma mai ales ca stau intr-un cartier plin de imigranti indieni si de tot felul, care n-ar fi idioti sa-ti faca ceva si sa riste deportarea, mai mult ma ingrijorau gastile de huligani englezi care ieseau beti turta din baruri la ora aia; ba chiar am avut minunata placere de a vedea o bataie de bar a carei urmare a fost cu aruncarea (la propriu) din local a scandalagiilor. Noi fusesem de partea celalata a bulevardului asa ca n-aveam treaba, urmaream spectacolul.

Freshmen's week (pitipoance cu cocalarul)
Am ajuns la noi in camin cam pe la 2 si am mai stat cu totii de vorba, la un al 2-lea pahar de ceva (eu mi-am pus doar suc) pana pe la ora 4 dim ora UK. Am adormit, dar problema ar fi ca m-am trezit pe la 8:30 dimineata, in principiu din cauza ca e ora 10 in Romania. Exista oarecare probleme cu orarul, adica ma culc pe la ore normale de UK cum ar fi ora 23, dar ma trezesc pe la 8:30 maxim 9. Oricum, azi am incercat sa ajung la International student's session, dar am intarziat, si cand am intrat in sala unde se tinea, am vazut ca e un curs de la facultatea de medicina, pentru asistente medicale. Am mers in hol, unde trebuia sa fie un ecran pe care scrie ce se intampla in fiecare sala, dar nu l-am gasit asa ca am plecat inapo la camin, lunad-o prin parc si admirand veverite. Am ajuns si am terminat mancarea, am pus vasele in masina de spalat si inca se mai afla la spalat (dupa aprox o ora), si pentru ca e Freshmen's week, in noaptea asta e petrecere la parter in cladirea in care stau. Se vine cu bautura si cu prieteni. Abia astept sa se termine saptamana, sau poate azi se gandesc pe la ora 11 sa mute petrecerea mute in oras.

                                                                                                               Vrabiuta.

vineri, 17 septembrie 2010

O alta zi

University of Manchester, Roscoe Building
Salutare celor care s-au decis sa deschida pagina. Deja am inceput sa ma obisnuiesc sa fiu destul de activa, deci astazi am reusit sa-mi ocup toata ziua. Totul a inceput cu trezirea...destul de fortata caci a venit echipa de reparatii (aka. mesterul de servicu) si mi-au reparat clantele si robinetele caci nu functionau cum trebuiesi am raportat pentru a evita sa fiu trasa la raspundere pentru distrugerea lucrurilor. Astfel m-am dat jos din pat pe la 9 ora UK, si mi-am facut micul dejun (a se citit "distrus micul de jun"). Am luat-o apoi asa incet incet cu spalatul geamurilor, stersul prafului si alte activitati casnice. In timp ce dadeam (ma luptam) cu aspiratorul am zis ca abia astpt sa ma marit ca sa pun sotul sa faca asta. Pacat ca mocheta mea este mare strangaotare de scame.

Camera mi-a fost reparata si pusa in functiune, asa ca m-am decis sa trec la distrugerea mesei de pranz, masa car chiar a iesit prost. Dupa aceasta, am tras concluzia ca nu ma mai bag la semipreparate, si acum in timp ce scriu inca simt gustul ala oribil de peste congelat. Am pleca catre universitate spre pranz, deoarece au tot felul de prezentari de orientare la inceputul anului. Am nimerit numai bine la cele care ma interesau, si anume cele despre bani si cele despre locurile de munca. Am stat de vorba cu un tip din italia, aflat la doctorat, si barfeam despre germani, si nu stiu de unde a aparut un neamt si s-a asezat langa noi. Poate ca se simtea cu musca pe caciula.

Veverita, Withworth Park
Am terminat cam intr-o ora cu prezentarile, si am plecat fiecare spre caminul lui. Am mai tras o tura pe la "hiper-agora" (super market) ca sa mai iau niste legume si ceva lapte si branza. M-am intors si m-am decis sa particip la programul de socializare din seara asta. Am plecat cu colegele de apartament, pe care eu le pun sa mearga pe jos, pentru ca mi se pare total aiurea sa dau 1 lira cand pot merge 20 de min pe jos si am ajuns la Uniunea studentilor unde aveam program de dansuri si muzica irlandeza. Lumea dansa aceiasi pasi pe tot felul de scheme bazate pe ideea de ati schimba partenerul (in timpul dansului, va rog sa nu intelegeti alte chestii). Astfel am mai stat de vorba in stanga si-n dreapta si m-am intalnit cu un grup de studenti in anul 1 (licenta) irlandezi. Eu m-am uitat cu ochii mari si ma intrebam ce cauta aici ca ei oricum isi stiu dansurile, chair unul dintre ei zicea: this is not real dancing!

La un moment dat, formatia s-a decis sa faca o pauza, iar eu si cu colegele de camera am iesit afara. Ele s-au decis sa mearga intr-un club "Revolution", iar pe langa noi tot statea un tip clatinandu-se care insista ca e din Australia si daca e ok sa vina cu noi in club. Eu il cam si mirosisem ca luase ceva spirtuase la bord, dar colege mele erau ceva la modul: yeah! sure, come with us! why not? Cred ca oamenii au tendinta de a deveni prietenosi peste masura la astfel de evenimente. Nu stiu daca in tara lor ar fi acceptat compania tipului respectiv. Am plecat catre camin si pe drum am avut placuta surpriza sa dau de niste pusi negri, care pur si simplu bateau intr-un gard cu betele, fara absolut nici un motiv. Daca ar fi fost un caine dincolo de gard, as fi inteles situatia, dar asa....gardul dadea in sosea. Am ajuns luand-o pe calea mai ocolita, pentru ca parcul pe care il traversez nu prea e luminat noaptea.

Moss Lane East
De data asta cina mi-a iesit cat de cat, si m-am putut hrani calumea. Am mai stat de vorba cu Krish (spaniolul de origine indiana) care a cumparat intre timp o tona de mancare. Cred ca tot ceea ce a cumparat el, mi-ar ajunge vreo 2 luni, dar el sustine ca e doar pentru vreo 2 saptamani.

Well...hai ca v-am plictisit destul cu postul de azi. Noapte buna.
PS-inafara de ultima, pozele sunt facute azi.
                                                                                                                           Vrabiuta.

Revenire in normal

York 2008
Azi am avut planuri mari. Am plecat dupa mancare, si culmea...am gasit. Tot de pe la un super-market, am luat vreo 5 kg de cartofi, oua (15 ca erau la oferta), faina, etc. Am stranz vreo 10 kg si ceva de mancare si tot n-am luat ceapa, zahar (dar am praf de copt), lamai, ardei si multe alte lucruri din care se fac mancaruri bune, dar ma descurc si cu acestea.

Am gatit (distrus) o omleta cu cartofi, pe care am putut s-o mananc in proportie de 70 %, si am plecat iar in oras pentru niste "ture" de orientare prin campus. Nu m-a ajutat prea mult, deoarece eu am mai fost in 2008 aici, si oricum mi-am facut student card (adica carnetul de student) lundu-ma dupa un afis. Adica mi-am facut carnetul descurcandu-me ca romanu' : just poin the way, i'll find it. Asa am am intrat intr-un coridor destul de dragut, pe urma am intrat intr-o camera, si o tipa mi-a zis: stai pe scaun, mi-a facut poza si a iesit cartela la o imprimanta si gata.

Manchester United 2008
Am stat la tot turul, dinou mentionez ca nu am aflat mare lucru, decat ca am gasit niste cladiri faine de pozat, dar nu stiu cum am facut ca azi am lasat aparatul in camera, desi a fost o zi superba (adica erau nori, dar mai iesea si soarele si nu a plouat de loc). Deci pozele pe care le-am atasat acum sunt din 2008.

Am facut minunatul tur, unde am intrat in vorba cu o doctranta din Columbia, care studiaza "Implicatiile polititce ale muzicii in sec 17" sau cam asa ceva din America Latina. Am incercat sa mai iau legatura cu ea via internet ca mi-a dat numele ei si mi-a zis ca o gasesc pe feisbuci, dar ciuci.

Am revenit in camera, am mai stat si s-a mai mutat un coleg spaniol de origine indiana (Krish). Foarte interesant tipul, destul de comunicativ, si e bine ca a venit macar un baiat, nu de alta, dar doar cu fete e cam aiurea. Glumele nu sunt la fel de bune. Alexandra (colega de langa mine-din grecia) mergea la una din activitatile de socializare organizate de universitate, adica tipul acela de eveniment in care toata lumea e de treaba, hai sa ne cunoastem, da-mi adresa ta de mail si pe urma dispare. Nu cred ca cineva de la buisness sau IT sau fizica o sa fie interesat sa cunoasca de aproape pe cineva de la istoria artei.Am stat cam vreo 30 de minute in crasma (pub) in care se organiza, pentru a ma convinge de faptul ca e o totala pierdere de vreme, si m-am intors la camin ca sa mananc ceva si sa scriu blog-ul.

Canalul din Manchester 2008
                                                                                                       Vrabiuta.

joi, 16 septembrie 2010

Aterizare fortata

Titlu ales pentru a impresiona....


Well....dupa cum poate stiti am ajuns in Manchester luni 13, pe la ora 12:30, fara bagaje :D, fara telefon si fara internet. Cei de la british arways au reusit sa-mi piarda ambele valize. Astfel aveam cu mine in rucsacul din spate, care continea o geaca, un hanorac si o umbrela (bine ca am fost inspirata), doua aparate foto, un hard extern (foarte util), farduri (si mai util), ceva bijuterii...etc...adica tot felul de lucruri care nu-ti trebuiesc intr-un astfel de moment. Asa m-am trezit ca o adevarata pitzi cu farduri in geanta, dar fara lenjerie, fara sapun, adica fara aceste accesorii inutile.

Univ din Manchester (o vad de la geam)
Partea interesanta a fost ca nu eram singura. Erau cel putin 11 romani dintre care 6 studenti care au venit pentur prima data in manchester, si au ajuns fara bagaje. Am completat toti formularele, si eu am plecat spre camin. Am mai luat si pe 2 dintre studenti intr-un taxi, deoarece afara ploua torential, si stiam sigur ca as face vreo ora jumate pana la camin (ca mai trebuia si gasit).


Am ajuns la camin...rupta de oboseala (noaptea precedent dormisem doar 2 ore) si m-am dus in camera. Credeti ca m-am odihnit? neah....ar fi fost prea simplu.  Am vazut ca incuietoarea nu merge de loc, asa ca omul de la receptie, mi-a zis sa-mi iau lucrurile pt moment ca o sa vina imediat cineva s-o inlocuiasca. Astfel ...cu restul de 10 kg ramase, am plecat spre central orasului pentru a-mi lua o cartela cu nr de anglia, pt ca, dupa cuam am amintit, nu aveam mai nimic. M-am intors cu ea dupa vreo 2 ore pentru ca traficul m-a ametit rau de tot, am dat mesajele de urgenta si anume ca am ajuns si am plecat pentru o a 2-a oara pentru a lua lucrurile de care aveam neaparata nevoie :  plapuma, perna, pijama, lenjerie corp, pasta de dinti, sapun,desigur, mancare, etc. E bine ca eu am mai fost in Manchester in 2008 si stiam cam pe ude gasesc agazine bune si lucruri ieftine ca sa nu iau prea multe tepe.
Camera mea dupa 2 zile de munca

Astfel am mai adunat inca vreo 10 kg (intre timp imi golisem ghiozdanul din spate in camera care acum avea incuietoare).  Le-am lasat si pe astea in camera, si am plecat pentru a lua ultimul lucru: furculita si foarfeca. Nu mai puteam de oboseala si am luat prima chestie pe care am gasit-o, apoi am intrat intr-o shaormerie, si cred ca am stat vreo 15 min si m-am holbat la cele 7 variante, apoi am comandat ceva ce am mancat super repede ( ca in ziua aia nici nu prea mancasem de atata stres).

M-am intors la camin, m-am decis sa fac un dus, dar din cauza ca fusesem in alerta toata ziua, nu prea mancasem, nu ma odihnisem, dupa ce am iesit din dus, am inceput sa tremur de nu mai puteam. M-am bagat cat de repede am putut in pat unde m-am linistit si am adormit pana a 2-a zi la 6 dim (ora UK). Daca tot ma trezisem, m-am decis sa-i sun pe aia cu bagajele ca sa le dau nr meu de telefon, si bine am facut, pentru ca aveau si adresa mea gresita, ma trezeam ca mai stau inca o zi fara lucruri.


Camera mea dupa cele 2 zile de munca
Asadar a 2-a zi am stat toata ziua in casa, steptand laptop-ul si valizele, care au venit pe la pranz. Am desapachetat, mi-am dat seama de cat de obiereasca e camera mea, care e foarte incapatoare. Nici nu am mancat prea bine de pranz pentru ca au tot venit lucrurile. Am incercat sa fac legatura la internet, dar tot nu mergea asa a ca trebuit sa-i sun. Am stat de vorba cu respectiva persoana aproximativ 10 min si tot nu s-a rezolvat. Apoi a promis ea ca o sa ma sune cineva in maxim 2 ore. In timp ce vorbeam eu cu persoana de la internet, vorbea si Andrei (fratimiu) din SUA despre aceeasi problema. Cum am inchis eu telefonul, am primit sms-ul de la el, anuntandu-ma ca o sa ma sune cei de la net in maim 2 ore. Am avut inspiratia de a verifica peste o ora daca functioneaza si am avut placuta surpriza sa observ ca merge bine. Asa ca nu m-am mai stresat si am intrat la dus. La vreo 3 ore m-au sunat ca sa verifice daca totul e in regula, si le-am zis ca e bine.

Azi (15.09.2010) am inceput in forta. Mai erau foarte multe lucruri de comparat. Am fost cu colega mea de apartament Almudena la cumparaturi de chestii utile. Aveam nevoie de cearsafuri, tigaie, oala, farfurie, cutite, asa ca le-am cumparat, fie de pe la arbi, fie de pe la magazine mai mari precum ASDA. Am luat cam toate ustensilele de gatit si de locuit inafara de.....mancare. Who needs it? Am plecat apoi spre central orasului pe jos (am ajuns in vreo 40 de min de plimbare), unde mi-am achizitionat in cele din urma botosei de casa, ca sa nu stau in sosete ca nu-i bine. Deci tot nu mi-am luat mancare. M-am intors in camera. Ar mai fi trebuit sa mai ies sa cumpar ceva hranitor, dar am renuntat la idee, astfel, am imprumutat un pic de ulei de la Almudena si am pus niste legume in tigaie(un fel de amestec pe care il luasem cand am ajuns fara bagaje si pe care l-am tot consumat crud pentru ca nu aveam ustensile de gatit). Cred ca de maine, lucrurile se vor echilibra mai bine si n-o sa mai fie atata alergatura si sa-mi pot lua mancare calumea.
http://blog.edmundo.ro/?p=193   <- povestea celorlalti studenti care au aterizat fara bagaje.

Apus de la geamul de la bucatarie
                                                                                                                Vrabiuta.