luni, 8 noiembrie 2010

Week-end la Bruxelles si Reading week

A mai trecut ceva timp....s-au mai intamplat lucruri:

Bruxelles
Dupa ce a venti Andrei in vizita, am plecat eu intr-o mica excursie la Bruxelles. Zborul din Manchester dureaza o ora. In total ajungi in 3 ore cu tot cu plecatul de la camin. O ora cu autobuzul pana ajungi la aeroport ca sa fii cu o ora mai devreme (ca deh…. e aeroport), si o ora cu avionul. Asa ca am ajuns si Andrei m-a asteptat la aterizare si am luat trenul catre hotelul lui. In general in Belgia gasesti vreo 2 limbi, una fiind un fel de flamanda-germana-olandeza si cealalta e franceza care sunt cam pe acelasi loc ca importanta. In capitala dai de germana si deabia a 4-a limba este engleza. Eu ma descurcam destul de onorabil in franceza, ratand desigur genul substantivelor : “C’est la dernierre radio?” (nu stiu sa scriu absolut deloc) 

Am vizitat muzeele, care sunt foarte interesante, spre deosebire de arhitectura moderna de sticla si beton care este oribila. Mi-a placut foarte mult muzeul instrumenteleor muzicale. Nu prea trageam sa ma duc acolo, dar, cum nu am reusit sa gasim “Muzeul de arta (fina)” am intrat la muzeul de instrumente muzicale. Am putut vedea instrumente din toata lumea si din toate timpurile. Unele semanau cu vapoare transatlantice. Aveau inregistrari cu instrumentele respective si pe masura ce te plimbai le auzeai. As fi stat pe acolo 10 ore doar ca sa ascult toate melodiile pe care le aveau. 
Bruxelles

Orasul in sine arata cam groaznic. O gramada de arhitectura moderna de sticla si beton. Au si o parte istorica cu o piata celebra, dar in rest, orasul e foarte obositor. Autobuzele isi incept programul de noapte la ora 8 seara si TOATE magazinele se inchid la 6 seara.  Vineri e seara de dezmat cu magazinele pentru ca unele se inchid la 7:30, asa ca pentru oamenii mai neseriosi. Ca turist in Bruxelles esti cam pierdut. E destul de prost semnalizat, dar e bine ca poti face rost de harti. Andrei a fost foarte bun ca navigator si a gasit destul de multe lucruri. M-am intors luni de la Bruxelles cu varza si cu ciocolata. Cica ciocolata belgiana ar fi faimoasa.

In oras aveai cateodata un sentiment de evul mediu (in ciuda arhitecturii). Acesta era dat in primul rand de faptul ca belgienii au in sistem foarte ciudat de ridicarea gunoiului. Oamenii lasa pur si simplu saci de gunoi pe marginea strazii saci de gunoi pe care ii ridica cei angajati sa faca asta. Al doilea motiv pentru care te simteai ca in evul mediu era faptul ca o data ce se lasa seara/noapte, straziile incep sa devina cam pustii, atfel pe la ora 8:30-9 seara te simti ca si cum ar fi 11-12, iar pe la ora 6:30-7 dimineata ai imresia ca e ora 4.(stiu de ora de dimineata pentru ca atunci am plecat spre Manchester)
In ultima zi de sedere, am mers intr-un orasel pe langa Bruxelles, si anume Gent. Foarte dragut orasul cu destul de multa arhitectura placuta. Dupa ce in ziua precedent vazusem o droaie de picturi de Bosch si Breugel, in oraselul asta veam vaga impresie ca ma aflu intr-una dintre ele sau ca eram in Austria in timpul craciunului (pentru ca peste tot vedeai decoratiile de Craciun agatate).

Gent-Belgia
M-am intors in Manchster in ceea ce se numeste Reading Week. Adica nu avem cursuri sau seminarii ci stam noi si citim si cercetam subiecte pentru minunatul eseu de 6000 de cuvinte. Astfel, mi-am petrecut saptamana spargand tiparele si anume citind. Mi-am ales si am vorbit cu profesorul meu pentru arta religioasa, sa scriu despre Biserica Densus din Hateg.  Cursul despre motedologia istoriei artei e cu susul in jos. N-am aproape nici o idee despre ce sa scriu, defapt nu prea stiu exact nici ce trebuie sa invatam la acest curs.

Astfel, azi (duminica) am decis sa iau o mica pauza si am fost cu unul dintre oamenii de pe la biserica intr-o excursie la Chatsworth (un castel apartinand unui duce care inca mai traieste si locuieste in el). A fost dragut, dar mai fain a fost ca am putut sa vad cum arata “la tara” in Anglia. Totul e plin de garduri. Sunt foarte paranoici cu proprietatea private, asa ca au ingradit cu piatra TOTUL. Cam pe oriunde mergi, daca te apuci sa umbli pe dealuri si poteci, sigur calci pe propietatea cuiva, deci esti pasibil de vre-o amenda ceva.  Castelul era dragut, si propietarii colectionau arta de ceva timp. Am putut recunoaste vreo 3 pictori celebri: Millais, se pare ca si Leonardo DaVinci (desi nu prea cred ca era un original pentru ca se aflat undeva pe hol, intr-un colt) si inca un Italian al carui nume l-am uitat acum. In rest, o droaie de tablouri, destul de academiste, executate de niste anonimi englezi.

Cam asa s-a terminat saptamana cititului, urmeaza saptamanile serioase, in care va trebui ca pe langa cititul obligatoriu pentru cursuri, sa si cercetez pentru eseuri. Adica pana acum m-am distrat…acum e timpul sa intram in treaba serioasa. 

Vrabiuta.